Fiţi bine veniţi în utopia lumii mele, dragi călători! Sper să plecaţi cu mai multe binecuvântări decât primiţi acum şi să reveniţi cu drag. 

marți, 13 septembrie 2011

Profeţiile lui Gupta Swami despre România



În primăvara lui 2004, România a fost vizitată de Gupta Swami, profesor indian, doctor în istoria religiilor, maestru spiritual al multor discipoli, atât din ţara sa natală, cât şi din întreaga lume.
Necunoscut publicului român, profesorul indian e celebru în afara Indiei, mai ales ca prezicător şi clarvăzător, el profeţind, cu o acurateţe extraordinară, evenimentele cruciale ale sfârşitului de secol şi începutul noului mileniu: căderea lui Gorbaciov, atentatul terorist din Indonezia, căderea navetei Columbia, dar şi căderea şi execuţia cuplului Ceauşescu. Din această cauză, de-a lungul timpului, indianul a fost contactat de mulţi preşedinţi de state şi guverne. Chiar şi Elena Ceauşescu a apelat la Gupta Swami în 1983, însă, deranjată de prezicerile acestuia, soţia dictatorului l-a obligat pe guru să părăsească urgent ţara. Aflat în vizită în Bucovina "trimis de viitor", gurul indian a făcut o serie de profeţii cutremurătoare care, dacă se vor adeveri, vor schimba faţa României şi a planetei.

Ceauşeasca m-a făcut şarlatan
"Românii care m-au abordat nu s-au interesat decât de propriul lor viitor. Ultima a fost Elena Ceauşescu, dar nu i-a plăcut viitorul pe care i l-am prezis. M-a făcut şarlatan şi peste două zile eram invitat să părăsesc România. Acest lucru se întâmpla în anul 1983. Un înalt personaj din Guvernul României, care a participat în calitate de revoluţionar în procesul soţilor Ceauşescu (a refuzat să precizeze numele acestuia) mi-a mărturisit cu oarecare teamă, că printre şuşotelile Elenei cu Nicolae ( la proces ) a distins de două ori, foarte clar, numele meu. Probabil acţionau târziile regrete."

Moartea actualului preşedinte va declanşa o explozie socială
"Concomitent, va începe un scurt şi înfiorător război mondial - al treilea şi ultimul - programat, declanşat şi întreţinut de forţele oculte care conduc omenirea. România va participa la război încă înainte de extinderea şi mondializarea acestuia, din cauza unei politici aiurite a conducătorilor ei. (Nota mea: vezi aici ştirile din România care anticipează aceasta: "România se pregăteşte de război""Băsescu, 'loial' Israelului!""Este târâtă România în războiul altora, fără ştirea poporului?")
Tinerii români vor muri pe capete în ţări străine, în locul unor străini, pentru o cauză străină de interesele românilor. Preşedintele României va fi ucis într-un atentat pus la cale de opozanţii din propriul partid de guvernământ. Moartea sa şi fariseismul ucigaşilor aflaţi la conducerea României vor declanşa explozia socială care se va rostogoli ca un bulgăre de zăpadă pe covorul nenorocirilor româneşti."

Românii vor trăi mai crunt decât pe vremea lui Ceauşescu
"Să vorbim despre ceea ce va fi, despre România şi poporul său. După ce actuala guvernare va căştiga din nou alegerile, la jumătatea mandatului (perioada 2010-2011 este jumătatea actualului mandat - nota mea) se va declanşa altă revoluţie română, una cu totul diferită de cea din 1989. Guvernarea va fi brutală şi va arăta aproape ca o dictatură, deşi se va numi, în continuare, democraţie. Românii o vor duce extrem de rău. Viaţa lor va fi mai cruntă ca pe vremea lui Ceauşescu. Legile vor fi deosebit de aspre, conducerea va fi violentă şi necruţătoare. Criza se va adânci, iar cei care i-au ales pe reprezentanţii lor vor înţelege, într-un târziu, că prin înlăturarea lui Ceauşescu au adus la conducere sute de dictatori, mai cruzi şi mai lacomi decât răposatul şi că, de fapt, în România, prin revoluţie s-a "evoluat"de la rău la foarte rău.

Averile celor îmbogăţiţi după 1989 se vor risipi

Mii de români vor muri sub pretextul înfăptuirii dreptăţii pe care o aşteptau de atâţia ani. Va începe o adevărată vânătoare de vrăjitoare împotriva comuniştilor şi a ceea ce dvs. numiţi securişti. România se va scălda într-o baie de sânge, demnă de personajul Dracula pe care l-a impus un scriitor englez. Vor muri oameni vinovaţi, dar şi mulţi oameni nevinovaţi. Temporar, autoritatea de stat va dispărea. Opinia publică internaţională, şocată, dar preocupată de propriile griji ale războiului, va sta în expectativă şi nu va interveni. Populaţia României se va reduce aproape la jumătate. Averile celor îmbogăţiţi după 1989 se vor risipi în mâinile rebelilor scăpaţi de sub autoritatea statală.
Din acest haos însângerat, România va ieşi purificată."

Militarii români îşi vor folosi experienţa în obţinerea unor victorii glorioase
"Ceea ce mi-a purtat paşii spre binecuvântatul pământ al Bucovinei e faptul că, într-un viitor nu prea îndepărtat, de aici, va porni la întâlnirea cu destinul său, cea mai puternică personalitate politică pe care o va cunoaşte poate mileniul care a început. Am venit să mă familiarizez cu aceste sfinte locuri, de unde va porni Mântuitorul omenirii viitoare... şi trebuie să recunosc că acesta are circumstanţe favorabile. Spun asta după ce am vizitat stâlpii spiritualităţii româneşti, concretizaţi în incomparabile opere de artă, cum sunt mănăstirile Moldovei. Din Bucovina se va ridica un om bun şi credincios, tare ca o stâncă. O mână de fier, un om înţelept şi drept, de nimeni cunoscut aşa până la acea dată. El va opri prăbuşirea naţiunii române şi tot el o va înălţa în fruntea statelor de pe glob. România va ajunge în scurt timp la cea mai mare extindere teritorială din întreaga sa existenţă şi la cea mai mare înflorire economică. Militarii români, aduşi în ţară de pe fronturile unde luptau fără nici un ţel, îşi vor folosi experienţa în obţinerea unor victorii şi mai glorioase decât ale înaintaşilor lor. Va fi posibil, deoarece vor avea un ţel, o cauză şi un conducător care să-i călăuzească. Secolele următoare, România va juca un rol preponderent în viaţa politică, socială şi economică a lumii."

România  -  pilonul noii orânduiri internaţionale

"Raportul de forţe se va schimba total în lume la încheierea ultimului război mondial. Ţările puternic spiritualizate vor dobândi supremaţia mondială. Ţările noastre, India şi România, vor deveni pilonii principali pe care se va sprijini noua orânduire internaţională. Grecia, Japonia, Franţa sau Rusia (spălată de ateism şi comunism printr-o mişcare socială mai brutală decât cea românească) vor deveni polii noii dezvoltări mondiale, bazată mai mult pe spiritualitate, cultură, religie şi artă decât pe regulile reci ale unor economii lipsite de suflet.
Structurile statale lipsite de suflet şi istorie, precum SUA, UE, NATO se vor prăbuşi. SUA au picioare de lut, fiindcă au fost consolidate pe false premise. Slăbiciunea lor va fi demonstrată în al III- lea război mondial, în urma căruia vor dispărea."

Sursa: Internet

Carte "CÂND NIMENI NU TE VREA" - Daniel Meurois-Givaudan - Editura For You




Dupa imensul succes avut cu cartea Les neuf marches (Cei noua pasi), Daniel Meurois abordeaza inca o data mecanismele subtile ale nasterii si ale vietii. Daca acum cativa ani, in Les neuf marches a descoperit drumul pe care il alege un suflet pentru a se reincarna, nu se stie intotdeauna ce traieste o fiinta care nu reuseste sa vina pe lume. In termeni simpli si precisi, in aceasta lucrare este abordata problema avortului, a malformatiilor din nastere, a mortii infantile premature.
Cu ajutorul metodei de lucru care ii este proprie, autorul isi propune sa iasa in intampinarea catorva suflete, fata de care, din diverse motive, corpurile mamelor s-au inchis … sau nu s-au putut deschide.
Oare cum primesc si cum inteleg respingerea, aceste suflete „nedorite”? Suferinta lor are un sens? In sfarsit, de-o parte si de alta a cortinei vietii, cum se reconstruiesc ... pentru a putea construi? Cand nimeni nu te vrea explica, deculpabilizeaza, dar ne si face responsabili – avand meritul de a aborda, de o maniera total noua si insufletitoare, cateva dintre probele cele mai intime prin care poate trece astazi, un mare numar de femei … si de cupluri.
Cu o abundenta de detalii si de reflectii, Daniel Meurois ne livreaza, inca o data, o suma de informatii fara precedent.
Un ghid linistitor, pentru o mai buna depasire a ranilor pe care le consideram banale, le ascundem si mult prea des le negam.

UN FRAGMENT DIN CARTE

In fata mea sunt acum doua fiinte. Un barbat si o femeie. Nu-mi dau seama daca sunt goi sau imbracati in alb, intrucat nu reusesc sa vad altceva decat fetele lor. Ghicesc faptul ca, sub ei, solul este imaculat, dar nimic altceva… Nici un fel de decor, doar un fel de orizont, care ar putea contine orice alte orizonturi, la infinit…
          Si Florence este acolo, in dreapta mea. Nu o vad mai mult decat o vazusem ceva mai devreme, dar o simt foarte bine. E ca un fel de suflu, care ii este propriu si care nu imi da drumul.
          Era evident ca eram asteptati, chiar cu speranta. Privirile se muta de la unii la altii, aproape ca o imbratisare… afirmand, sau confirmand o anume complicitate. Si, fara sa se fi rostit vreun cuvant, iata-ne pe toti asezati, direct pe solul alb, formand un mic cerc contemplativ. Era ca o baie de lumina. Cum sa fi putut spera, sau macar imagina, o asemenea blandete, in urma cu doar cateva momente? Cum se poate ca doua realitati atat de divergente sa se apropie atat de mult?
          Fara sa mai astepte, prezenta cu chip de barbat vine in intampinarea intrebarilor pe care mi le pun.
          – Viata are nevoie de vointa pentru a-si mentine aprinsa faclia. Exista atata tristete si apasare in somnul unora! Nu-i asa ca te intrebi cum pot toate aceste suflete respinse sa spere ca, intr-o zi, vor iesi din greaua si cruda lor letargie… Ei bine, noua ne revine sarcina sa rezolvam aceasta…problema. Noi tocmai asta suntem, vointe, si, in aceasta calitate, am cerut sa fim lasate aici, pentru o vreme…
          – Cuvantul vointa te surprinde, poate? Fara indoiala, te-ai fi asteptat sa spunem in primul rand ca suntem prezente de iubire… Dar, fara o vointa foarte puternica, iubirea de care are nevoie Viata aici ar ramane ceva inform.
          Sigur, de aceea am ales sa traim in aceasta lume, tocmai pentru a distila toata iubirea de care are nevoie, nu putem nega acest lucru. Dar, forta noastra, puterea de trezire rezida in permanenta noastra, in suflul nostru neobosit. Vointa si rabdare… Daca iubirea noastra ar fi privata de aceste doua aripi, nu ar mai fi decat un joc dragut, fara substanta, un fel de scoica goala de orice continut.
          Sa iubesti, da… Oh, desigur! Dar sa iubesti cu adevarat, profund si timp indelungat! Nu exista stimulente, nici speranta, nici trezire fara aceasta amploare a actului iubirii.
          Ne-am exprimat dorinta de a veni aici pentru a incarna Viata. Nu ca niste mici flacarui care sa mentina o amintire, in fundul unei pesteri, nu, in nici un caz! Ci mai degraba ca niste focuri uriase, care trosnesc si tot trosnesc, pana cand ceilalti devin atenti la cantecul flacarilor lor si se deschid pentru povestea pe care o spun acestea…
          – Cine sunteti?, intreaba Florence. Mai intai spune-mi cine sunteti… Vreau sa inteleg totul.
          – Cine suntem noi? Pur si simplu, doua fiinte umane – doua suflete, ca si voi, care, in loc sa revenim intr-un corp de carne, am ales sa stam aici, in aceasta lume de prostratie, pentru a aduce si aici tresaririle vietii. Vezi, nu e nici un secret in toate astea! Noi am ajuns, e drumul nostru, intr-un punct unde notiunea de a te pune in slujba celorlalti se impune de la sine. Aceasta sfera de existenta ne-a chemat din adancul nostru, pentru ca eram gata sa-i acceptam exigentele.
          – Dar ce faceti? Meditati? Va rugati in mijlocul acestor suflete respinse din prea multa violenta si ura?
          – Totul depinde de realitatea pe care o pui in spatele acestor cuvinte. Daca, pentru tine, a te ruga si a medita sunt acte in deplinul sens al cuvantului, atunci da, noi suntem rugaciune si meditatie.
          As vrea sa ma intelegi… Vreau sa spun ca aceste orientari ale fiintei noastre efectiv proiecteaza, si in toate sensurile, forte asemanatoare unor maini care, rand pe rand, mangaie dar si zgaltaie. Inima si mentalul, strans unite, pot crea impreuna degete de lumina, prin intermediul carora sa poata actiona. Stiai asta altfel decat ca teorie? Inima este suflul de iubire; mentalul, pentru vointa si limpezimea directiei ce trebuie pastrata.
          Si apoi, noi si vorbim! Da, ii vorbim fiecareia dintre aceste fiinte, pe langa ale caror „cuiburi de bruma si de disperare” – cum le numim noi – ati trecut amandoi. Le spunem pe nume, aceasta vibratie intima, care este „codul genetic” al sufletului lor inca din Noaptea Vremii. Acest cod, prin precizia propriei melodii, este cel ce poate reusi sa stimuleze o constiinta, pana la a o scoate din letargie.
          – Si atunci explodeaza suferinta, nu-i asa?
          – Atunci, da, cand amintirea violului, a iubirii refuzate si cea a avortului urca la suprafata. Iata de ce, mai mult ca oricand, continuam sa ne oferim mainile de soare, vorbele, precum si valul fara nume al Vietii.
          Vezi tu, rolul nostru este acela de consolatori. Unii adevarati! Nu acei hipnotizatori care, pentru a-l linisti, acopera spiritul cu un alt val, adormindu-l din nou. Cine consoleaza cu adevarat este cel care arata unde este durerea, cel care permite sa o privim in fata, dar care ii si da celuilalt suficienta forta pentru a se putea ridica deasupra propriului sau labirint.
          Astfel, nu ne vom mai uita cu mila la aceste suflete indurerate, care dorm sau par ca dorm, chircite in ele.  Nu le mai plangem…Nu intram niciodata in abisul ranilor lor. Compasiunea noastra este vigilenta si discernamant.
          – Dar, de ce ai spus „care par sa doarma”? nu ma pot eu opri sa intreb, la randul meu. Exista minciuna in suferinta lor, la acest nivel al vietii?
          Prezenta feminina este cea care imi raspunde. Isi mijeste ochii, care sunt numai zambet. Ochi ce par a spune ca au facut ocolul universului, pastrand in ei frumusetea calma a acestuia. Cred ca ei sunt cei care imi transmit mesajul.
          – Nu am pomenit despre minciuna. Prefacatoria nu inseamna neaparat minciuna. Ea poate ascunde sau poate fi dovada existentei unor temeri. Daca unii par sa se fi inecat aici intr-un ocean de letargie, nu este in nici un caz pentru a minti Viata, ci pentru a se apara. Toropeala lor simulata reprezinta un ultim strigat de ajutor, dorindu-si ca un somn adevarat sa vina sa ii invaluie. Este, de asemenea, un apel subtil adresat noua, a caror prezenta ei o simt. Este modul lor de a striga, pentru ca nu mai gasesc acele cuvinte prin care sa-si poata exprima mania si tulburarea.
          Si, totusi, nu mila vor sa o trezeasca in noi aceste fiinte, o mila care sa ne impinga spre ele. Mila nu stimuleaza progresul. Ea nu poate duce decat la ruina. Il chirceste pe cel care o primeste si-l sufoca, in mod subtil, pe cel care o ofera. As vrea sa intelegi bine, mila este simulacrul compasiunii. In nici una dintre lumi nu vei intalni vreo actiune de lumina care sa fie intreprinsa cu ajutorul ei. Mila poate fi un pansament… dar nu vindeca.
          Aici, dragii mei prieteni, misiunea noastra este sa mergem in profunzimea lucrurilor. In fata unei dureri imense, este nevoie de o clarviziune pe masura. Prin intermediul a ceea ce voi numiti meditatie si rugaciune, dar care inseamna, mai ales, a asculta si a stimula dorinta de comunicare, noi intram in memoria fiintelor inclestate in suferinta lor. Incercam sa dezlegam ghemul incalcit al imprejurarilor care le-au condus in acest punct al existentei lor.
          Vezi tu, inainte de a face un suflet sa invete din nou actiunea de a respira, trebuie sa ii golim plamanii de apa maniei, de cea a disperarii si de tot ceea ce nu intelege.
          Iata care sunt adevaratele intrebari: ce a determinat-o pe aceasta fiinta chircita in ea insasi si care doarme, care se preface ca doarme, care gesticuleaza sau care se usuca tot mai tare, sa coboare intr-un fetus care este rezultatul unui viol? Pentru ce anume se auto-pedepseste? Ce mister se ascunde in spatele unei capcane atat de absurde?
          E o intrebare delicata, pentru ca vizeaza istoria profunda, chiar esenta, as spune, a trei fiinte. A celei agresate, a agresorului si, in sfarsit, a celui care avea un fel de intalnire cu cei doi, prizonier intr-un embrion.
          Trebuie sa intelegi, inainte de orice, ca scopul nostru nu este de a aborda cu tine motivele si lipsa de ratiune care determina o fiinta sa abuzeze de o alta, in ceea mai adanca intimitate a carnii si a sufletului acesteia: exista miliarde de circumstante, care trimit spre o multitudine de incarcaturi karmice. Exista o infinitate de raspunsuri privind motivele care pot determina ca o anume femeie, si nu o alta, sa cunoasca monstruozitatea unui viol si, eventual, a unui avort drept rezultat al violului.
          Noi dorim mai degraba sa luminam inima fiintei care se afla prinsa in menghina unui intolerabil act al carnii.
Pozitia si suferinta sa, adesea atat de aproape de sfasierea in bucati, sunt ele rezultatul hazardului? Cu siguranta ca nu. Stii bine ca ideea aruncatului cu zarul, la intamplare, nu este altceva decat argumentul ignorantei. Orice poveste de viata este prinsa strans intr-o retea de alte miliarde si miliarde de povesti de viata.
          Astfel, aranjarea destinelor  se face conform unei matematici care depaseste cu mult pana si cel mai rafinat mod de intelegere umana. Ea se face intr-o zona a Constiintei Divine, unde conceptele noastre clasice de dreptate si nedreptate nu inseamna nimic.
          Orice cauza are si un efect care, la randul lui, devine si el cauza unui alt efect... si tot asa, la infinit. Iata de ce noi nu judecam pe nimeni si nimic... Sarcina noastra este de a intampina, de a trezi, de a lumina, de a consola si apoi de a revitaliza.
          Noi toti cei pe care ii vezi aici am fost, timp de una sau mai multe zile pe parcursul istoriei noastre, violatori si violati... sau chiar fetusii refuzati. De fiecare data, dincolo de ranile pe care aceste incercari ni le-au lasat in trup si in suflet, ne-am ridicat, pentru ca Forta fundamentala a Universului nu poate face altceva decat sa stea in noi. Aici, in acest loc de constiinta, am ajuns la un stadiu al devenirii noastre in care, mai clar ca niciodata, realizam ca trebuie sa participam la actiunile acestei Forte si nu doar sa le privim.
          Tot de aici ne exprimam dorinta ca toti cei de pe Pamant care se afla, in momentul de fata, intr-un corp de carne si la care vor ajunge cuvintele noastre, sa isi orienteze fiinta, la modul cel mai profund, spre o cultura a vietii si nu spre moarte. Stii, nu doar cu o arma, cu o substanta chimica sau cu un mic instrument chirurgical  se poate ucide. Ci, in primul rand, cu privarea de iubire.
          Sufletele pe langa care am ales sa stam nu sunt decat prizoniere ale unui vid total in inima. Acest mod in care au fost chemate sa coboare intr-un pantec, apoi dezgustul cu care au fost gonite  au facut din ele un fel de paria.
          – Atunci, ar fi trebuit ca mama lor sa ii accepte? Nu se putu abtine Florence sa intrebe asa, abrupt.
          – Crezi ca se poate raspunde cu da sau nu la o asemenea intrebare? Nimeni nu-i poate dicta unei femei ce sa faca sau sa nu faca intr-o astfel de situatie! Numai ea, in adancul cel mai intim al constiintei sale, trebuie sa-si puna singura intrebare care conteaza: „Voi fi in stare sa iubesc aceasta fiinta care vine in mine intr-un mod atat de teribil?”
          Daca raspunsul este nu, adica in marea majoritate a cazurilor, noi, aici, in aceasta lume considerata invizibila, intelegem foarte bine, caci nimeni nu trebuie sa-si supraestimeze fortele.
          In schimb, ceea ce deplangem, din punctul nostru de vedere, este faptul ca, cei care sunt expulzati in asemenea imprejurari, sunt privati de sansa de a avea suflet. Caci, fara nici o indoiala, a-i spune unei fiinte „nu” cu manie, cu dezgust si cu ura, asta inseamna, sa o privezi de suflet si de respectul de sine.
          Cine se vede legat de un embrion dupa un viol, ramane o fiinta umana intreaga si in nici un caz nu trebuie aruncata in categoria „lucrurilor” de care ne debarasam cu repulsie.
          Daca o femeie spune „nu, nu am taria sa te primesc” este un drept al ei absolut, dar sa il respinga cu dispret, ca pe ceva gretos, acolo incepe greseala… si asa se sadeste moartea…
          Va spun inca o data, dragi prieteni, respectul fata de tot ceea ce exista este datoria fiecaruia fata de Viata, o necesitate individuala si colectiva, o responsabilitate. Este chiar asa de greu de acceptat o astfel de realitate? Este asa de greu de rostit: „Am fost ranita, sufar ingrozitor, dar tu, cel pe care Destinul a vrut sa-l aduca in pantecul meu  intr-un mod atat de crud, iar eu nu am puterea sa te accept, stiu ca esti o fiinta umana, stiu ca ai un suflet si o inima. Nu stiu cine esti si de ce esti tu si nu altul, dar sa stii ca, despartindu-ma de tine, nu te condamn pentru nimic si te respect”.
          Asa se naste iubirea, chiar daca nu pare sa poarte inca acest nume. Respectul este samanta, prima litera din alfabetul sau. El este cel care inlatura zabrelele tuturor inchisorilor din univers, incepand cu inchisorile noastre interioare, acelea pe care ni le trasam noi insine si a caror imagine este inoculata si in inima celorlalti. Puteti fi siguri ca absenta sa totala e cea care a contribuit la teserea acelor panze de paianjen mentale si la crearea acelui imobilism psihic prin care ati trecut pentru a ajunge pana la noi. …si tocmai pentru asta suntem noi aici, sa facem sa renasca iubirea. Consoland si trezind, reinstauram o demnitate uitata…
          Da, o demnitate uitata! Aceste cuvinte par a fi lansate in atmosfera din jurul nostru cu o forta deosebita. Aceste cuvinte simple par sa rezume un milion de lucruri, valabile atat pentru unul din versantii vietii, cat si pentru celalalt. Ce simplu si ce evident! Demnitatea uitata nu este altceva decat esenta noastra luminoasa, ridicata la rang de mit, calcata in picioare si apoi negata.
          Poate, sau chiar asa e, ca tocmai de aceea am venit aici, pentru a primi, impreuna cu Florence, aceste invataturi. Demnitatea reprezinta acea noblete innascuta, proprie tuturor formelor de viata – indiferent de stadiul de evolutie sau de realizare – si pe care nimeni nu ar trebui sa-si permita sa o raneasca. Demnitatea este sudata la radacina a tot ceea ce este Viu, dincolo de modul in care poate sa evolueze, dincolo de ezitari, dincolo de lectiile invatate, chiar daca acestea par, uneori, de-a dreptul aberante. Cum sa ne amintim altfel decat la nivel intelectual? Cred ca tocmai asta e calea, traind incercarea, cand ne aflam noi insine in fata zidului si ne revoltam, si blestemam pentru ca nu intelegem…

DESPRE PUTEREA RUGĂCIUNII



        "Fenomenele mistice" cum erau denumite până de curând, au suport ştiinţific dat de ultimele cercetări în domeniu. Tot mai mulţi cercetători din întreaga lume, s-au axat în ultimul timp pe experienţe şi cercetări specifice.
        Oamenii pot să se  vindece într-adevăr în biserici atunci când ating sfintele moaşte sau sanctuarele. Oamenii de ştiinţă din  Petersburg   au dovedit-o şi au descoperit şi mecanismul  "material" al acestui fenomen divin..[1]

          "O rugăciune este un remediu puternic", spune Valeri  Slezin, şeful Laboratorului de Neuropsihofiziologie al Institutului de Cercetare şi Dezvoltare Psihoneurologică Bekhterev din Petersburg. Rugăciunea nu numai că reglează toate procesele    din organismul uman, dar ea repară şi structura grav  afectată a conştiinţei."[2]
           Profesorul Slezin a  făcut ceva de necrezut - a  măsurat puterea rugăciunii. El a înregistrat  electroencefalogramele unor călugări în timp ce se rugau  şi a captat un fenomen neobişnuit - "stingerea"  completă a cortexului cerebral. Această stare poate fi observată numai la    bebeluşii de trei luni, atunci când se află lângă  mamele lor, în siguranţă absolută. Pe măsură ce persoana creşte, această senzaţie de siguranţă dispare,  activitatea creierului creşte şi acest ritm al  biocurenţilor cerebrali devine rar, numai în timpul  somnului profund sau al  rugăciunii, aşa după cum a  dovedit omul de ştiinţă. Valeri Slezin a numit această  stare necunoscută "trezie uşoară, în rugăciune" şi  a dovedit ca are o importanţă vitală pentru orice persoană.
           Este un fapt cunoscut că  bolile sunt cauzate mai ales de situaţii negative şi  afronturi care ne rămân înfipte în minte. În timpul  rugăciunii, însă, grijile se mută pe un plan secundar  sau chiar dispar cu totul. Astfel, devine posibilă atât  vindecarea psihică şi morală cât şi cea fizică. Slujbele bisericeşti  ajută şi ele la ameliorarea sănătăţii.
          Inginera  şi  electrofiziciana Angelina Malakovskaia, de la  Laboratorul de Tehnologie Medicală şi Biologică a condus  peste o mie de studii pentru a afla caracteristicile  sănătăţii  unor enoriaşi înainte şi după  slujbă. A rezultat că slujba în  biserică normalizeaza tensiunea şi valorile analizei  sângelui. Se pare că rugăciunile pot să neutralizeze  chiar şi radiaţiile. Se ştie că după explozia de la  Cernobîl, instrumentele de măsură pentru radiaţii
 au arătat valori care depăşeau capacitatea de măsurare a  instrumentului. În apropierea Bisericii Arhanghelului  Mihail, însă, aflată la patru km de reactoare, valoarea  radiaţiilor era normală.
          Oamenii de ştiinţă din Petersburg au confirmat, cu ajutorul experimentelor efectuate, că apa  sfinţită, semnul Crucii şi bătutul clopotelor pot să  aibă, de  asemenea,  proprietăţi  vindecătoare.. De aceea, în Rusia, clopotele bat  întotdeauna în cursul epidemiilor.
            Ultrasunetele emise  de clopotele care bat, omoară viruşii de gripă, hepatită  şi tifos.
            Proteinele viruşilor se  încovoaie şi nu mai poartă infecţia, a spus A.  Malakovskaia. Semnul  crucii are un efect şi mai semnificativ : omoară  microbii  patogeni (bacilul de colon şi stafilococi) nu  numai în apa de la robinet, ci şi în râuri şi  lacuri.
 Este chiar mai eficient decât  aparatele moderne de dezinfecţie cu  radiaţie magnetică.
          Laboratorul  ştiinţific al Institutului de Medicină Industrială şi  Navală a analizat apa înainte şi după sfinţire.
             A rezultat că, dacă se citeşte rugăciunea  Tatăl Nostru şi se face semnul Crucii asupra  apei, atunci  concentraţia bacteriilor dăunătoare va fi de o sută de  ori mai  mică. Radiaţia  electromagnetică dă rezultate mult inferioare. Astfel,
  recomandările Ortodoxe de a binecuvânta orice mâncare sau  băutură nu au numai o valoare spirituală, ci şi una  preventivă.
        Apa sfinţită nu este  numai  purificată, ci ea îşi schimbă şi structura,  devine  inofensivă şi poate să vindece. Aceasta se  poate dovedi cu aparate speciale.
         Spectrograful indică o densitate optică mai  mare a apei sfinţite, ca şi cum aceasta ar fi înţeles  sensul rugăciunilor şi l-ar  fi păstrat.
         Aceasta  este cauza acestei puteri unice de a vindeca..
         Singura  limită este că vindecă numai pe cei credincioşi.
        "Apa "distinge" nivelul de credinţă al  oamenilor."
, spune A. Malenkovskaia. Atunci când un preot  sfinţeşte apa, densitatea optică este de 2,5 ori mai  mare, atunci când sfinţirea este efectuată de o persoană  credincioasă laică, numai de 1,5 ori mai mare, dar cu un om botezat şi necredincios, fără cruce la gât, schimbările au fost nesemnificative.
         De fapt,au fost capabili să  măsoare unele efecte, dovedind cu mijloacele ştiinţifice  actuale ceea ce Sfinţii Părinţi ştiu, prin    experinţă, de 2000 de ani, dar "mecanismul" , fiind  divin, nu poate fi explicat în termeni omeneşti.  Această putere vindecătoare pe plan fizic, moral  şi spiritual a  rugăciunii Tatăl Nostru  şi a rugăciunii, în  general, spusă cu credinţă, am vazut-o cu ochii mei în  programul 12 Paşi pentru Alcoolici Anonimi şi Al-Anon  (pentru familii afectate de alcoolism).
          Oameni care  erau la un pas de moarte sau pacienţi în spitale de boli  mentale au suferit transformări miraculoase. Nu numai că  le-a dispărut obsesia alcoolului, dar au ajuns să aibă o  sănătate perfectă. Pentru a-şi menţine această stare,  continuă să se roage, să practice cei 12 Paşi şi să se abţină de la orice substanţă cu prorpietăţi  psihotrope, inclusiv uneori anestezia la dentist. Părintele  Ortodox Melethios Weber, în cartea sa "Doisprezece Paşi  de Transformare" (Twelve Steps of Transformation) explică    bazele ortodoxe ale programului, care are efecte pozitive  şi asupra neortodocşilor, cu condiţia să aibă  credinţă în  Dumnezeu.(N. T.)  

Tradus din rusă în engleză de Julia  Bulighina
Trad. Din engleză în română Cristina M.      C1999-2009 "Pravda Ru"
 
       "Să fie azi pace înlăuntru tău. Ai încredere că eşti acolo unde este locul tău, unde e nevoie de tine. Nu uita de posibilităţile infinite care se nasc din credinţa în tine şi în ceilalţi. Foloseşte darurile pe care le primeşti, care îţi sunt date, şi dă în continuare altora dragostea pe care o primeşti. Fii mulţumit de felul în care eşti tu, aşa cum eşti. Lasă această înţelepciune să pătrundă adânc, până în măduva oaselor şi dăruieşte sufletului tău cântec, muzică, dans, rugăciune şi libertatea de a iubi. Asta exista pentru noi toţi."          

 Sursa: e-mail

DANONE recunoaşte minciuna


DANONE recunoaşte minciuna. Toţi producătorii folosesc bacterii din fecale şi tractul uro-genital, modificate genetic
Data publicarii: 12.07.2011 21:41:00
 Gigantul producător de iaurturi Danone nu va mai promova în reclamele sale din Statele Unite benefiiciile pentru sănătate, în cazurile Actimel şi Activia, deoarece s-a descoperit că, de fapt, acestea nu au atributele pretinse. Potrivit presei britanice, cel mai mare producător de iaurturi din lume a mărturisit că a exagerat în reclamele produselor, care, de fapt, nu au acele beneficii prezentate. Astfel, Danone a fost de acord să nu mai spună în spot-urile de televiziune că Activia îmbunătăţeşte tranzitul intestinal, iar despre Actimel că întăreşte sistemul imunitar.
Putină lume ştie ce mănâncă. Şi mai puţină lume citeşte ambalajul la ce mănâncă. Iar şi mai puţină lume are noţiuni de microbiologie. Iaurturile probiotice, o invenţie a concernelor americane, conţin bacterii care nu au fost folosite, înainte, niciodată în alimentaţie. Una din aceste bacterii este specia “Bifidobacterium bifidum”. Aceste bacterii se găsesc de obicei în flora vaginală, în rect, şi în tractul uro-genital, în excremente de porci şi alte animale. Aceste bacterii nu sunt prezente în mod normal niciodată în intestinele subţiri, în stomac sau în gură, în afară că omul a făcut contact direct cu cele de mai sus. Aceste bacterii bifide nu supravieţuiesc de regulă acidul din stomac atunci când sunt îngurgitate pentru a nu perclita flora din intestine, în special din cel subţire. Concernele nu numai că ni le-au introdus în iaurturi, însă le-au mai şi modificat genetic ca să supravieţuiască acidului din stomac. De aici se vede şi reavoinţa şi perversitatea celor care le-au desemnat pentru consumul inconştient al umanităţii moderne.
Prin intermediul iaurtului “probiotic” folosit ca un cal troian microbilogic aceste bacterii vaginale şi fecale modificate genetic ajung în intestinul subţire al omului. Şi acest lucru duce automat la tot felul de probleme ulterioare căci prin ele se schimbă automat flora naturală, care este înlocuită cu o floră tipic vaginală. Danone & Co vă creează deci un fel de floră vaginală în intestine, ceva contrar naturii umane şi cu efecte nocive pt. sănătate.
Cunoscutul specialist în tehnica alimentară Udo Pollmer, care apare des la televiziunea germană ca specialist în domeniu pe teme de alimentaţie, a făcut cunoscut acest fapt în una din cărţile sale. Însă cui îi pasă? La televizor el însa nu poate vorbi despre aşa ceva şi nici nu este întrebat. Nu-i de mirare la cât se câştigă cu reclama la iaurturile probiotice de către posturile de televiziune. Cum să-ţi alungi clienţii? Citatul din carte cu privire la acest truc şi daunele aduse de consumul de probiotice este aici în limba germană: www.wahrheitssuche.org/probiotische-bakterien.html.“Bacteriile profane de iaurt nu au obiceiul să se lipească de pereţii intestinelor căci ele trăiesc din lapte proaspăt şi nu din lucrurile digerate. Pe de altă parte bacteriile probiotice nu sunt în stare să facă lapte gros, căci această sarcină o au bacteriile lactoacide. De aceea preţioasele bacterii (probiotice) se introduc, se amestecă pe altă cale, ulterior, în iaurtul deja fermentat”. (Udo Polmmer).
“Bacteriile din fecale şi din secreţiile vaginale sunt bacterii care, după microbiologul alimentar Prof. Michael Teuber, reprezintă noi specii. Bacterii la care lucrează şi tehnologii genetice, care provin din fecale de porc sau din intestine de şobolani. Bacterii a căror specie nici nu este definită clar şi care au fost testate fără scrupule şi la sugari. Aici trebuie specificat că bacteriile bifide pot fi şi patogene, aşa cum avertizează specialistul elveţian. Unele bacterii bifide pot provoca carii şi chiar meningită” - spuneUdo Polmmer.
Deci aceste bacterii nici măcar nu pot produce iaurt din lapte! Ele sunt amestecate în iaurt după ce acesta a fermentat. Consumul produselor probiotice poate deci să afecteze flora intestinală. Pentru microbiologi acest lucru nu este o surpriză. La urma urmei nici o bacterie nu are chef să se lupte cu alţi patogeni. Bacteriile se ceartă mai degrabă cu rudele lor, care au aceleaşi preferinţe alimentare la trocul cu mâncare. Şi întradevăr, indicii despre efectul nociv al produselor probiotice nu lipsesc. În anul 2000 presa germană scria “iaurturile probiotice pot periclita viaţa”.
Cauza acestor scandaluri era un congres medicinal în Birmingham unde imunologul vienez Dr. Wolfgang Graninger îşi prezentase rezultatele cercetărilor. Conform acestora, iaurturile probiotice pot duce, la persoanele cu sistemul imunitar slăbit, la boli periculoase ca meningita, pneumonia sau septicemia. La acest congres a fost prezentat cazul unui diabetic mai în vârstă care a primit de la consumul de probiotce un abces la ficat şi care a putut fi salvat doar prin operaţie. Şeful spitalului vienez, Dr. Elisabeth Pittermann a scos după această întâmplare iaurturile probiotice din menu-ul spitalului. Firma Scheitz din Andechs care produce iaurturi ecologice a eliminat bacteriile probiotice din lista de ingrediente. „Cine vinde cu plăcere produse care conţin bacterii, care atunci cand sunt găsite de specialiştii în igienă reprezintă o dovadă de contaminare fecală?” (Udo Polmmer)
Problema şi mai mare este că, de la introducerea “proboticelor”, concernele au convins, încetul cu încetul, ori prin persuativitatea tipic americană, ori prin preţul mai mic al culturilor acestora. Cam toţi producătorii de iaurturi, folosesc aceste bacterii nocive la preparat iaurtul, aşa că este greu de găsit un iaurt natural făcut cu bacterii tradiţionale. Acestea proveneau înainte de la viţel sau vacă. După Pollmer ele se numesc Streptococcus thermophilus şi Lactobacillus bulgaricus. În Germania este acum foarte greu de găsit un iaurt care să nu aibă culturi bifide. Cu alte cuvine, este greu de găsit un iaurt care nu este produs din bacterii vaginale şi fecale. Mâncăm caca… fără să ştim, fiindcă îi credem orbeşte pe cei care fac reclama la TV. Asta e.
În Google este între timp extrem de greu de găsit un articol din care să reiasă evident ceea ce acum câteva decenii era bine cunoscut despre aceste bacterii. Însă, dacă citiţi cărţi mai vechi sau căutaţi cu grijă, puteţi vedea că aceste bacterii nu au nimic de-a face nici cu iaurtul, nici cu intestinele şi că fac cu adevărat parte din flora altor organe. Toate articolele noi despre aceste bacterii mint cu neruşinare sau au preluat minciuna de la alţii.

Sursa: e-mail 
 

DIN PERLELE COPILAŞILOR


De ce circula singele in corp?
Sangele umbla prin corp, ca sa ii prinda pe microbi si sa ii inece.(6 ani).
La ce folosesc sprancenele?
Sprancenele folosesc ca sa tina fruntea sus, sa nu-i vina fruntea pe ochi. (6 ani)
De ce ne spalam cu sapun?
Noi ne spalam, ca sa dam sapun in ochi la microbi. (5 ani)
Ce sunt amprentele?
Amprentele e cand punem mana pe o clanta si raman degetele acolo si le gaseste politia. (8 ani)
Ce este sufletul?
Suflet e cand iti pune mama prajituri pe farfurie si ii lasi prajituri si lu ala mic. (8 ani)
Sufletul are o forma de inima. (8 ani)
Ce este tristetea?
Tristete inseamna cand un om vine la altul si bea mult. (7 ani)
De ce sa pun potcoave la cai?
La cal se pune potcoave, sa nu cada calul pe spate, atunci cand pune frana calul se intepeneste in potcoave. (9 ani)
Ce inseamna cuvantul "modern"?
Modern e cand vezi ceva frumos si e scump si n-ai bani. (7 ani)
Cum se face parfumul?
Parfumul se face din apa, dop si din parfum. (5 ani)
Cum se inteleg pasarile sau animalele intre ele, daca noi, oamenii, vorbim si de multe ori nu ne intelegem?
Pasarile sau animalele vin unele langa altele si vorbesc in soapta si noua ne spun numai "miau". (10 ani)
Ce este timpul?
Timpul este o vreme care trece tot timpul. (5 ani)
Ce sunt buruienile?
Buruienile sunt niste plante folositoare doar lor. (12 ani)
Ce este acela un secret?
Secretul este atunci cand nu trebuie sa stie militia. (6 ani)
Ce este zambetul?
A zambi inseamna sa razi parca in gandul tau. (8 ani)
A zambi este cand niste oameni rad cu gura inchisa, ca sa nu deranjeze oamenii de la bloc. (7   ani)
La ce foloseste steagul?
Steagul foloseste, ca atunci cand veneau turcii peste noi, ei nu stiau pe ce tara veneau si atunci noi le aratam steagul si dupa aia ei stiau.
Ce este acela un minister?
Minister inseamna, ca sa te duci acolo sa te razbuni. (9 ani)
Minister este o incapere mare unde se aduna toti ministrii ca sa faca sedinte pentru a imbunatati cartierul lor. (9 ani)
Ce este igiena?
Igiena este cand vin neamurile si vad ce curat e in casa. (7 ani)
Din ce se face sapunul?
Sapunul se face din mai multi clabuci, la un loc. (6 ani)
De ce isi fac oamenii cadouri?
Oamenii isi fac cadouri, ca sa nu fie nesimtiti. (7 ani)
De ce da dirijorul din maini, cu un bat, cand dirijeaza?
Dirijorul da din maini, ca sa arate ducerea sunetului. (11 ani)
Dirijorul are un bat in mana, ca e urat sa arate cu degetul, la ala care canta cu contrabasul ca sa vada cum merge simfonia. (10 ani)
De ce gaina nu zboara pe sus, ca celelalte pasari?
Gaina nu zboara pe sus ca celelalte pasari, pentru ca-i e frica sa nu scape oul, cand ii vine sa-l faca. (10 ani)

Sursa: internet